Iordan Robert AdrianÎn România există sute de agenții web și mii de freelanceri. Toți zic că „livrează la timp", că „SEO e inclus" și că au „experiență în industria ta". Cum diferențiezi pe cei buni de cei medii și de cei toxici? Acest articol e un ghid practic, scris din perspectiva cuiva care a fost de ambele părți — și ca ofertant, și ca client al altor agenții.
Dacă deja te-ai săturat să primești oferte vagi cu „de la 800 EUR + TVA", testează cele 7 criterii de mai jos pe agenția ta candidate. Vei restrânge lista de la 10 la 2-3 candidate serioase într-o oră.
1. Portofoliul nu e un colaj de poze
Cel mai mare semnal de calitate al unei agenții e modul cum prezintă portofoliul. Agențiile mediocre publică screenshots colorate cu „logo + nume client" și gata. Agențiile bune scriu case studies: contextul, problema, rolul lor specific (frontend, backend, full-stack, design), tehnologiile, măsurătorile rezultate (Lighthouse, conversion rate, time to market).
Verifică în portofoliul nostru sau pe site-ul oricărei agenții candidate: poți spune ce a făcut exact agenția pe acel proiect, sau doar „a participat"? Dacă răspunsul e ambiguu, întreabă în discovery call.
Faptul că o agenție afișează logo-ul Coca-Cola, BCR sau Renault nu garantează că tu primești același nivel de servicii. Marile branduri lucrează cu agenții pentru proiecte de o anumită amploare, cu echipe dedicate, project managers full-time. Tu, ca SMB, primești probabil un junior și un PM la 25% timp. Întreabă: cine va lucra concret pe proiectul meu?
2. Procesul e scris și transparent, nu „adaptiv"
O agenție serioasă îți poate descrie procesul în 5-7 pași clari, cu deliverables la fiecare etapă: discovery → wireframing → design Figma → dezvoltare iterativă → QA → UAT → lansare → mentenanță. Dacă ești întâmpinat cu „depinde de proiect" sau „lucrăm flexibil", probabil nu au un proces real.
Întrebări utile la discovery call:
- În câte sprint-uri sau milestones se împarte proiectul?
- Cât de des am demo-uri live cu progresul?
- Cine e PM-ul cu care vorbesc zi de zi?
- Ce se întâmplă dacă vreau o modificare după ce am aprobat designul?
3. Stack-ul tehnic e ales pentru tine, nu pentru ei
O agenție bună recomandă tehnologia după ce a înțeles proiectul. O agenție slabă forțează stack-ul lor preferat indiferent de cerințe — pentru că asta livrează cu mai puțin efort.
Dacă agenția nu poate explica de ce recomandă WordPress în loc de Next.js (sau invers), de ce Shopify în loc de WooCommerce, de ce React Native în loc de native — e un semnal că alegerea tehnologică e bazată pe convenință, nu pe interesul tău.
Întreabă: „Dacă echipa mea internă vrea să continue dezvoltarea peste 2 ani, va fi ușor să găsească developeri pentru stack-ul propus?" Răspunsul corect implică o discuție matură despre piața de talent, comunitatea tehnologiei, cost de mentenanță. Răspunsul lacomic e „da, sigur".
4. Codul e al tău — fără excepții
Asta nu e negociabil în 2026. Repository-ul (GitHub privat sau GitLab), credentials-urile pentru hosting, domeniu și servicii terțe — toate trebuie să fie ale tale, accesibile de la zi 1 a contractului.
Agențiile toxice țin codul „la ele" și refuză să-ți dea acces la repository până la „livrarea finală". Sau, mai rău, mențin domeniul și hosting-ul pe contul lor și „te ajută cu ele". Asta e o capcană clasică — dacă nu plătești la timp, sau dacă vrei să te muți la altcineva, ești la cheremul lor.
În contract trebuie să fie clar: codul, designul și conținutul livrate aparțin Beneficiarului din momentul plății. Agenția poate păstra dreptul de a-l folosi în portofoliu (ok) și componente reutilizabile dezvoltate înainte de proiect (ok), dar nu codul specific al proiectului tău.
5. Mentenanța e parte din discuție de la început
Site-ul nu e un produs „livrat și gata". E un asset care trebuie întreținut: update-uri de securitate, monitoring uptime, backup-uri, ajustări mici, optimizări continue.
Agențiile serioase îți oferă din start un plan de mentenanță (sau cel puțin una primă perioadă gratuită — 30-90 zile). Cele care „livrează și dispar" sunt cele care vând cel mai ieftin, dar te lasă cu un site care se erodează tehnic în 6-12 luni.
Întreabă explicit:
- Câte zile de garanție sunt incluse după lansare?
- Ce include mentenanța lunară (dacă există)?
- Cât costă o intervenție urgentă peste programul normal?
- Ce SLA aveți pentru bug-uri critice (downtime, securitate)?
6. Comunicarea e directă, nu prin filtre
În proiecte mici-medii (sub 10.000 EUR), nu ai nevoie de o ierarhie de account manager → PM → tech lead → developer. Asta adaugă 30-40% la cost și încetinește deciziile.
Agențiile bune (sau dezvoltatorii senior independenți) îți permit comunicare directă cu persoana care scrie codul. Slack channel partajat, Discord, sau cel puțin un email cu răspuns garantat în 24h. Dacă agenția insistă că „toate comunicările trec prin PM", asigură-te că PM-ul cunoaște proiectul tău în detaliu, nu e un dispatcher de mesaje.
7. Oferta scrisă e detaliată și fermă
O ofertă serioasă conține:
- Scope ferm: ce e inclus, ce nu e.
- Timeline: data de start, milestones, data finală.
- Preț ferm, nu interval. Dacă există variabile (de ex. „depinde de cantitatea de conținut"), le numesc explicit.
- Modalitate de plată: 50/50, 30/40/30, milestone-based.
- Numărul de revizii incluse pentru design și development.
- Ce se întâmplă pentru cerințe peste scope: rate orară, change request, etc.
- Garanții și mentenanță incluse.
- Tehnologii și deliverables: ce primești la finalul proiectului.
Oferta de 1 pagină cu „de la 1.500 EUR + TVA" nu e o ofertă, e o invitație la discuție. E ok la primul contact, dar înainte să semnezi vrei o ofertă de 3-7 pagini cu toate detaliile.
Semnale roșii care apar des
- „Garantăm prima poziție în Google". Nimeni nu poate. Cine garantează asta, fie minte, fie folosește tehnici black-hat care te penalizează mai târziu.
- „Site lansat în 7 zile". Pentru un site corporativ profesional? Imposibil fără să tai colțuri pe design, SEO, accesibilitate. Excepție: site-uri foarte simple bazate pe template-uri rapide.
- Refuză să dea referințe verificabile. O agenție bună are 5-10 clienți care îți răspund la telefon și confirmă experiența. Dacă „nu putem da referințe din motive de confidențialitate" — semnal galben.
- Discount agresiv pentru semnare rapidă. „50% off doar săptămâna asta!" e tehnică de vânzare presantă. O agenție serioasă nu „discountează" prețul corect — îl ajustează scope-ul.
- Prezența online slabă a agenției. Dacă agenția care „face site-uri ireal de bune" are propriul site lent, fără diacritice corecte, sau „in beta" de 2 ani — ce credibilitate are?
- Lipsa de specializare. „Facem tot: web, mobile, marketing, SEO, design grafic, branding, copywriting, gestionarea social media." Dacă o echipă mică pretinde toate astea, probabil le face mediocru pe toate.
Cum compari concret 3 oferte
După ce primești 3-4 oferte de la candidate, fă acest tabel:
| Criteriu | Pondere | Cum scorezi |
|---|---|---|
| Calitate portofoliu | 25% | Câte case studies relevante au? |
| Procesul descris | 15% | E clar și scris? |
| Stack și raționament | 15% | Justifică alegerile? |
| Comunicare directă | 10% | Vorbești cu cineva senior? |
| Oferta scrisă | 15% | Detaliată sau vagă? |
| Mentenanță inclusă | 10% | 30+ zile garanție? |
| Preț (pondere finală) | 10% | Raport calitate-preț, nu prețul absolut |
Observă: prețul e doar 10% în formulă. Cea mai ieftină ofertă e rar cea mai bună alegere. Diferența între o agenție bună și una mediocră se manifestă în 6-12 luni — când site-ul mediocru începe să cracheze, iar tu cheltui din nou pentru remediere.
Concluzie
Alegerea agenției potrivite nu e despre prețul cel mai mic — e despre evitarea unei greșeli care te costă timp, bani și brand. Cele 7 criterii din acest articol sunt filtre rapide; aplicate corect, te protejează de 80% din capcane.
Dacă ai deja oferte și vrei o opinie a doua, trimite-ne o întrebare scurtă — îți spunem onest dacă propunerea pe care o ai e ok, fără să încercăm să te convingem să lucrezi cu noi. Promitem.